VASILE CRISTEA(Directorul Grădinii Botanice Cluj): Oamenii din Grădina Botanică nu au pierdut 25 % cum spune Guvernul, ci au pierdut până la 52 % din salariu.

Realizat de Teodora Neagu.
Interviul este din cadrul unui proiect mai amplu realizat cu ajutorul colegilor: Dorofte Alexandru, Șleam Ionuț, Liviu Ardelean, Cristina Ungurean, Oanea Dana, Peștean Răzvan, Adrian Vasian.

VASILE CRISTEA- Directorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca, prof. univ. dr.la Facultatea de Biologie și Geologie– Universitatea Babeș-Bolyai, Profesor de Onoare al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, a adus numeroase contribuții în lumea biologiei si ne-a răspuns la câteva întrebări referitoare la Grădina Botanică “Alexandru Borza”, din Cluj-Napoca.

Vasile Cristea este un om care a realizat multe lucruri de-a lungul vieții și carierei sale și este un om dedicat muncii sale.

În momentul în care am intrat in biroul său, era înconjurat de cărți și de lucrări de corectat, dar a acceptat să ne acorde acest interviu în ciuda faptului că trebuia să plece la susținerea unei lucrări de doctorat.

Grădina Botanică Alexandru Borza din Cluj-Napoca a fost înființată în anul 1921 și are o semnificație aparte pentru clujeni, dar și pentru orice român care măcar o dată a ajuns să îi admire florile, plantele și tot ceea ce o face să fie atât de specială. Dar există și unele aspecte mai puțin bune, pe care vă invit să le descoperiți chiar din spusele directorului, sau să le semnalați, dacă le-ați observat în grădină.

Domnule director, ce credeţi că reprezintă pentru clujeni Grădina Botanică, după 90 de ani de existenţă?

Grădina Botanică pentru clujeni înseamnă un loc pe care îl caută, înseamnă o mândrie pentru că este giuvaerul acestui municipiu și unul dintre lucrurile care au făcut ca acest oraș să fie cunoscut în întreaga lume.

Într-adevăr așa este.

Știu că în anii 1990, grădina avea aproximativ 500 de colaborări ştiinţifice în peste 100 de ţări.  În prezent, care este situația?

Colaborările erau cu grădinile botanice. Acum acestea nu le putem încadra la colaborări științifice, erau și sunt schimburile de material vegetal pe care le realizăm cu alte grădini botanice din întreaga lume.

Colaborările științifice există, ele se realizează la ora actuală pe baza unor granturi, a unor proiecte de cercetare și Grădina Botanică din Cluj este printre puținele, să spunem, instituții din acest oraș care este implicată în programe din FP6( Framework Programs 6)al comunității europene, ceea ce este o mândrie pentru noi.

Apoi sunt colaborările care se realizează cu granturile naționale, cu diverși parteneri din țară.

Colaborările care se realizează în cadrul AGBR-ului, adiAsociația Grădinilor Botanice din România, care este o organizație relativ nouă și care a stimulat foarte mult această colaborare de cercetare,(vezi siteul AGBR) inclusiv a favorizat desfășurarea aici la Cluj in 2007 a celei de-a 5-a conferințe „Planta Europa”.

Noi ne mândrim deoarece este pentru prima dată cînd această conferință a avut loc în estul Europei și nu oriunde, ci aici la Cluj.

Deci avem cu ce să ne mândrim.

În anul 2007, România a intrat în Uniunea Europeană. Din acest moment, s-a schimbat in vreun fel bugetul Grădinii Botanice?

Nu. Deci, lucrez de 39 de ani aici și vreau să vă spun că de atunci până acum și probabil și în viitor, Grădina Botanică este susținută integral de către Universitatea Babeș-Bolyai, iar actuala conducere, de câți ani buni este aceeași, a avut o înțelegere deosebită față de problemele Grădinii Botanice și uitați-vă cum arată ea și comparați cu ce se întâmplă în alte orașe ale țării, în alte grădini botanice sau vedeți cum a fost ea înainte.

Efectiv, prin sprijinul domnului profesor Marga, noi am reușit să ne dezvoltăm sub aspectul material, al infrastructurii, dar și ca și bază umană, datorită lui am reușit să angajăm, cât timp a fost ministru, cinci cercetători, erau doi numai. Deja am revenit la ce era în anii ’69-’70.

Puteți să ne spuneți mai multe despre perioada aceea? Care era situația atunci, comparativ cu acum?

Atunci situația era puțin diferită:

1. Bugetul se dădea după posturile pe care le aveai. La ora actuală, bugetul la Universitate se dă după numărul de studenți, știți foarte bine.

Deci, Grădina Botanică trăiește pe baza extrabugetarului Universității Babeș-Bolyai, fără să fie susținută de nimeni. Acesta este un aspect.

Al doilea aspect: erau 9 cercetători. Este adevărat că atunci au fost alte condiții și nu trebuie să intrăm in detalii. Dar acești cercetători erau implicați în proiectele care existau atunci, departamentale, naționale ș.a.m.d și s-a realizat o producție științifică deosebită.

Un alt aspect: era un pic de teamă, ceea ce se reflecta printr-o disciplină impusă, într-adevăr nu era liber consimțită, dar oamenii își făceau datoria. La ora actuală și-o fac mai puțin, trebuie să recunosc și pe toți îi motivează salarizarea.

La ora actuală, ca să înțeleagă toată lumea, oamenii din Grădina Botanică au pierdut, nu 25 % cum spune Guvernul, ci au pierdut până la 52 % din salariu.

Gânditi-vă, pentru un tânăr, un 600 de lei pierduți pe lună înseamnă mult, enorm.

Deci, diferențe există, dar noi suntem optimiști și sperăm că va da Dumnezeu un pic de înțelepciune și acestui popor.

Ce proiecte există de viitor?

Deci, în grădina propriu-zis, noi avem la ora actuală de gând să realizăm un sector pentru nevăzători prin mijloace proprii, respectiv un loc în care și această categorie de cetățeni să poată să se bucure de parfumul plantelor pentru că ei nu au posibilitatea să le vadă.

Este o operație care merge puțin mai greu pentru că ne descurcăm cu mijloace proprii, dar sperăm ca în 2011, în toamnă să fie gata, ăsta este un aspect.

Al doilea este cel privitor la plantele endemice și relictare din România, este un sectoraș micuț pe care l-am demarat și care este aproape finalizat.

Și mai e un proiect, un vis practic, nu este un proiect încă, de a reface integral etichetajul în Grădina Botanică, în sensul de a oferi mai multă informație publicului, nu doar niște etichete mici cu denumirea științifică care spune foarte mult unui specialist, dar aproape nimic unui vizitator, respectiv și niște mici panouri explicative pentru principalele plante din spațiul liber sau din sere.

Deci ăstea sunt niște vise, dacă doriți, iar în rest noi avem proiectele de cercetare cu care mergem înainte, sunt foarte bine integrați aici studenții de la Biologie, Ecologie, vin și de la Farmacie, Agronomie și își fac experiențe aici sau studiază anumite aspecte din Grădina Botanică.

În Grădina Botanică sunt foarte multe proiecte la activ. Să sperăm că se vor finaliza și acestea, că vor ajunge la un bun sfârșit.

Știu că după construirea cartierului Zorilor au fost diverse probleme cu canalizarea. În prezent care mai este situația?

Da. A fost o perioadă când a fost destul de greu să te plimbi prin Grădina Botanică prin anumite porțiuni întrucât, cum ați spus, construirea cartierului nu a fost ea o problemă în sine, ci modul în care au conceput deversarea apelor.                                                                                                                                                    

Era vorba de ape pluviale, dar de fapt deversau și ape menajere.

Acum 10 ani aproximativ, a fost un proiect Phare pe care l-a coordonat Direcția Apelor și care au inclus în acest proiect și refacerea acestei canalizări.

De atunci ne bucurăm că atmosfera din Grădina Botanică a devenit mai respirabilă, cel puțin de-a lungul acestui pârâu al țiganilor.                                                                                                                                                                 

Nu este soluția ecologică care s-a adoptat, dar este o rezolvare.

Grădina Botanică are un anumit prestigiu internațional. Cum vă propuneți să mențineți această tradiție a grădinii?

În primul rând prin ceea ce facem și prin modul în care o menținem.

Noi, prin intermediul acestei Asociații a Grădinilor Botanice din România suntem membri ai Asociației Internaționale a Grădinilor Botanice. Anual dăm raport de activitate.

Inclusiv cu voluntariatul care se face, așa că aș ruga foarte mult pe cei care vă urmăresc să nu mai interpreteze acțiunile de voluntariat ca acțiuni de curățenie în Grădină, sunt lucrări de curățire care se fac in orice spațiu verde și nu vin să ne curețe mizeriile.

Și au fost anul trecut, in 2010, două acțiuni frumoase, primăvara și toamna, în care au venit tineri și mai puțin tineri și au dorit neaparat să facă ceva pentru binele comunitații în fond, pentru că nu au strâns gunoaiele din Grădina Botanică, ci au făcut acțiunile care se fac in mod normal în orice spațiu verde.

În perspectivă, avem deja semnat un acord cu o altă organizație care vrea să ia sectorul ornamental și să facă lucrări de curățire în perioada primăvară-toamnă. Vor ei să aibă această bucățică pe care să o facă.

Bun, pe plan internațional prestigiul crește prin publicațiile pe care le facem.                                                    

În primul rând prin revista noastră, “Contribuții botanice”, care merge din anul 1921 cu o mică întrerupere în anii 50, apoi prin catalogul de semințe -este clar și prin participările la reuniunile științifice internationale.

Un aspect deosebit de important este Herbarul, cel mai mare herbar din partea aceasta a Europei și care este consultat de foarte mulți specialiști. Sunt uimiți când vin și văd cât de bine este organizat și ce bogăție există aici.

Inclusiv pentru studiile moleculare se folosesc, pentru că la ora actuală tehnicile permit să se facă amplificarea unor gene, extragerea ADN-ului și amplificarea, pornind de la un fragment foarte mic.

De multe ori dăm aprobare colegilor din străinătate să preleveze o mică bucățică de plantă și să poată să analizeze. Și ei vor menționa întotdeauna numele herbarului de la care au luat aceste eșantioane.

După cum vedeți, la Grădina Botanică există o activitate intensă.

Vă mulțumim foarte mult pentru minutele acordate și vă dorim mult succes în continuare în proiectele pe care le implementați!

Mulțumesc și sper ca tinerii să vină mai des în Grădina Botanică și mai cu seamă să demonstreze o altă atitudine față de cei care au niște note mai slabe la capitolul ecologie!

Câteva fotografii realizate de mine în Grădina Botanică vedeți aici

2 thoughts on “VASILE CRISTEA(Directorul Grădinii Botanice Cluj): Oamenii din Grădina Botanică nu au pierdut 25 % cum spune Guvernul, ci au pierdut până la 52 % din salariu.

  1. Pingback: Un an s-a dus la Cluj-Napoca.Mic bilanţ | Blog with a hat and a guitar

  2. Pingback: Un an s-a dus la Cluj-Napoca.Mic bilanţ « A WordPress site with a hat and a guitar

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s